Apar deja primele semne de întrebare și primele critici după ce Executivul a aprobat Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC). Urmează a fi pus în dezbaterea comisiilor de specialitate din Parlamentul un proiect de lege-mamut, spun specialiștii în administrație, scopul final fiind reunirea și armonizarea prevederilor celor trei acte normative care reglementează aceste domenii.

Proiectul de lege a fost elaborat, pus în dezbatere publică și înaintat Guvernului de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fiind considerat cel mai important act normativ în construcții din ultimii 20 de ani. Numai că, dincolo de sutele de pagini ale acestui proiect, rămân în continuare ”pete de umbră” și întrebări care reclamă răspunsuri tocmai din partea specialiștilor în construcții și urbanism.

Unul dintre aceștia – urbanistul Alexandru Pânișoară, președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului (ADU) – este un contestatar vehement al Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, considerând că a existat o ”lipsă de transparență” strigătoare la cer și că, în ultimă instanță, noul cod nu face altceva decât să reformuleze prevederi vechi și nici măcar nu ”atinge” adevăratele probleme.

În același timp, Alexandru Pânișoară analizează, punctual, în exclusivitate pentru Gândul, câteva dintre prevederile noului cod care va duce la abrogarea a 17 acte normative.

”Am criticat de la bun început acest proiect, pentru că a fost foarte prost făcut”

La solicitarea Gândul, Alexandru Pânișoară transmite ferm că, de la bun început, a criticat proiectul noului Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor.

A fost vorba despre o ”elaborare ermetică”, nu au existat decât două dezbateri pe marginea unui subiect extrem de important și, în ultimă instanță, actul normativ ”nu a fost elaborat în spiritul în care a fost gândit, adică pentru societate”.

”Am criticat de la bun început acest proiect, pentru că a fost foarte prost făcut. E ermetic, aș putea spune. Povestea acestui cod începe de undeva din anul 2007, dar a căpătat contur abia acum doi-trei ani de zile, iar elaborarea s-a făcut extrem de ermetic, după cum spuneam. Nu s-a putut avea acces la el. Trebuie menționat că au existat doar două dezbateri pe marginea acestui proiect, organizate de Ministerul Dezvoltării, dar la foarte scurt timp una de cealaltă, aproximativ două săptămâni.

Proiectul noului Cod Urbanistic a stat în consultare publică doar 30 de zile, având peste 500 de articole. Articolele acestea trebuiau analizate de specialiști, citite cu atenție, fiindcă nu era vorba de beletristică.

Sunt 17 acte normative care vor dispărea odată cu adoptarea acestui cod, printre care cele mai cunoscute sunt Legea 50/1991 și Legea 350/2008. Ideea în sine era ca acest cod să facă, practic, o resistematizare a situației, prin codificare. Doar că această codificare pe care a ales-o Ministerul Dezvoltării nu se referă la sistematizare, ci la încorporare. Ce înseamnă asta? Sunt preluate reglementările din vechile acte normative – care urmează a fi abrogate – și sunt reintroduse, reformulate, în noul act normativ”, explică urbanistul Alexandru Pânișoară, în exclusivitate pentru Gândul.

Un astfel de act normativ nu a fost elaborat în spiritul în care a fost gândit, adică pentru societate, iar asimilarea lui în societate se va face extrem, extrem de greu, pentru că este un șoc venit și peste administrația publică, și peste sectorul privat”

Urbanistul Alexandru Pânișoară

”Transparența decizională, sintagmă fără acoperire”

Din păcate, avertizează urbanistul Alexandru Pânișoară, un nou cod ar fi trebuit să fie inovator, ceea ce nu se întâmplă în cazul acestui poiect de lege-mamut. Forma primară a proiectului, susține urbanistul, era ”precară”, iar proiectul a pornit spre avizare interministerială cu o rapiditate dezamăgitoare.

O concluzie inițială ar fi aceea că, la nivelul transparenței decizionale, totul s-a dovedit a fi ”împotriva” tuturor regulilor.

”Acest nou cod nu prea are elemente de noutate și de inovare, plus că nu vine nici să rezolve multe dintre probleme. Forma care fusese pusă în dezbatere – și vorbim de luna mai a anului 2022 – era extrem de precară. Încălca poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție, încălca dispoziții ale Curții Constituționale, încălca dreptul de proprietate. Erau o grămadă de reglementări care se aflau în contradicție cu toate aceste instituții. Or astfel de decizii nu pot fi încălcate.

Eu am transmis foarte multe observații la vremea respectivă, concrete, pe articole, și am solicitat, în numele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, organizarea unei întâlniri, a unei dezbateri, așa cum prevede legea. Demersul meu n-a avut succes.

Au dat drumul actului normativ, pe circuitul de avizare interministerială, iar transparența decizională a rămas doar o sintagmă fără acoperire. Proiectul a fost avizat de ministere, numai că habar nu avem dacă a spus cineva ceva, dacă a comentat cineva sau nu – nu a mai existat o altă publicare și consultare ulterioară -, și are acum o formă finală.

Dar nu va intra în vigoare, pentru că proiectul de lege va fi înaintat Parlamentului României spre aprobare. Așa cum scrie și pe site-ul Guvernului României, este vorba despre un proiect finanțat din PNRR și are un termen-limită de adoptare. Eu așa, știam, că termenul este până la sfârșitul lunii martie”, precizează Alexandru Pânișoară, președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului.

”Nu vă mirați, pentru Cseke Attila, 65 este mai mic decât 30”

Alexandru Pânișoară s-a arătat ironic după ce a citit că proiectul noului Codul al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor prevede reducerea termenului de emitere a autorizațiilor de construire la 65 de zile.

Numai că totul pare desprins dintr-o comedie neagră, dă de înțeles urbanistul, fiindcă exista un astfel de termen de emitere a autorizațiilor – 30 de zile (e drept că în practică putea ajunge și la un an). Ceea ce duce la o altfel de… matematică. În afară de acest ”amănunt”, Alexandru Pânișoară analizează și alte câteva prevederi ale noului cod, explicând de ce nu poate fi de acord cu ele.

”Noul Cod prevede că se vor legaliza toate construcțiile executate ilegal, fără autorizație de construite sau cu nerespectarea acesteia. Adică, dacă faci o construcție conform standardelor și normativelor fără autorizație de construire e perfect în regulă, Cseke Attila te va ajuta să o legalizezi! Ministrul Cseke Attila reduce termenul de emitere a autorizațiilor de construire de la 30 de zile la 65 de zile. Da, nu vă mirați, pentru Cseke Attila, 65 este mai mic decât 30. Pentru domnia sa, practica are prioritate în fața legii. Dacă legea stabilește 30 de zile, nu contează! Contează când vrea primarul și acea voință, spune dumnealui, că o reduce la 65 de zile…

Se va introduce o taxă specială, taxa de echipare edilitară. Numai că încă din 2006 există în București o taxă de 10.000 € pentru fiecare loc de parcare pe care nu-l poți construi că nu ai loc pe teren, din care primăria să construiască parcări. Taxe s-au tot încasat, parcări au apărut?

La țară o să îți poți face casă doar dacă îi spui pe WhatsApp primarului și-ți iei proiectul de pe Pinterest. Siguranța la cutremur, riscul de incendiu, riscul de prăbușire nu există pentru domnul ministru. A, suplimentar! Nu contează dacă sunt prevăzute proiecte publice de lărgiri de străzi, de exemplu, iar tu îți pui casa direct în culoarul de expropriere… nu, nu, cine să verifice? Tu ai anunțat pe grupul de WhatsApp al comunei că îți faci casă, ești ok!

Acestea sunt așa-zisele elemente de noutate și inovare pe care le va aduce Codul Urbanismului. Ne dăm vreo 32 de ani înapoi…”, avertizează urbanistul Alexandru Pânișoară.

”Cel mai probabil va fi adoptat prin ordonanță de urgență”

Urbanistul a mai declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că se reușește ”performanța” de a lăsa totul pe ultima sută de metri, motiv pentru care suntem presați pentru a nu pierde banii de la Uniunea Europeană și atunci proiectul de lege ar putea fi adoptat prin ordonanță de urgență.

Dar o dezbatere în Parlament, pe acest proiect de lege, ar fi esențială.

”Cel mai probabil va fi adoptat prin ordonanță de urgență, așa cum s-a întâmplat și în cazul Codului Administrativ. La noi, cele mai importante legi din țară, fundamentale  – Codul Administrativ și Codul Urbanismului, legi de o importanță deosebită – se fac pe genunchi, deloc transparent, fără să știm pe ce criterii sunt atribuite și cât sunt de specialiști cei care lucrează la ele. Și sunt adoptate prin ordonanță de urgență. În loc să fie adoptate în Parlament, în urma unei dezbateri, așa cum ar trebui și cum ar fi civilizat.

De fiecare dată o lăsăm pe ultima sută de metri – s-a lucrat trei ani la acest proiect, aveau timp să-l facă așa cum trebuie -, ca să ajungem în situația în care suntem constrânși să nu pierdem finanțări de la Uniunea Europeană și adoptăm printr-o ordonanță de urgență.

Paradoxal este că la acest cod au participat niște ONG-uri. Și eu am încercat, cu ONG-ul meu, să particip. Din păcate, nu a existat nicio deschidere din partea Ordinului Arhitecților din România – care coordona, practic, lucrarea – pentru a fi luată în considerare și expertiza mea. O altă asociația care a lucrat la acest proiect a fost Asociația Profesioniștilor Urbaniști din România. O asociație care, cu multă vreme în urmă, a stat la baza înființării Facultății de Urbanism și a Registrului Urbaniștilor din România”, mai precizează Alexandru Pânișoară.

”Să-mi fie cu iertare, dar dacă dumneata scrii la el, de ce ajungi să-l critici?”

Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor nu aduce, totuși, o ”îmbunătățire”, spune președintele ADU, paradoxal fiind că și specialiști care au lucrat la elaborarea proiectului au adus… critici ulterioare.

Alexandru Pânișoară scoate în evidență acest paradox și pune accent pe ”componenta de contencios”, care a fost ”uitată” de cei care au elaborat noul cod.

”Asociația Profesioniștilor Urbaniști din România a fost parte din comitetul de elaborare, ca expert, și – culmea, după ce s-a scos în publicare acest nou cod – ei au venit și au făcut o multitudine de critici și observații pe actul normativ.

Să-mi fie cu iertare, dar dacă dumneata scrii la el (n.red. – la proiect), de ce ajungi să-l critici? Asta este una dintre întrebările pe care ar trebui să ni le punem cu toții. Întrebare referitoare la calitatea acestui act normativ, atât timp cât chiar cei care au lucrat la el îl contestă. E foarte ciudat…

Clar, proiectul acesta de nou Cod Administrativ nu aduce o îmbunătățire. Nu s-a concentrat pe componenta de contencios, care era cea mai importantă. Astăzi avem extraordinar de multe dosare pe rolul instanțelor de judecată, în domeniul construcției și urbanismului. Iar domeniul acesta nu este reglementat.

Practica se face așa, emipiric, din experiență, de la un dosar la altul… Asta trebuia să facă, printre altele, noul cod. Un exemplu în acest sens este Franța, unde a fost introdus un asistent-magistrat, un expert care asistă magistratul la judecarea acestor spețe. Pentru că judecătorul nu are pregătire în acest domeniu, vorbim despre studii de specialitate de șapte ani în acest domeniu”, mai spune Alexandru Pânișoară, în exclusivitate pentru Gândul.

”În România, problema nu este legislația, problema apare atunci când vorbim despre aplicarea legislației”

Urbanistul Alexandru Pânișoară ridică un alt semn de întrebare, referitor la modul în care sunt aplicate, în România, actele adoptate la nivel de lege. Din nefericire, lacunele persistă, problema din țara noastră nefiind reprezentată de legislație, ci tocmai de ”aplicarea legislației”.

”O altă chestiune ține de asigurarea aplicării actelor adoptate de la nivel de lege, în Parlament, până la nivel local. Tot în Franța există un instrument care este exercitat de prefect. Orice documentație de urbanism primește un aviz prin care se confirmă că întreaga documentație respectă planurile de nivel superior, nu sunt făcute anapoda.

Trebuiau să fie elaborate, totodată, toate procedurile. În România, problema nu este legislația. Aceasta, de bine de rău, așa cum a fost modificată, a fost îmbunătățită. Problema apare atunci când vorbim despre aplicarea legislației. Se aplică neunitar, arbitrar… Ca și în București, avem șapte primării și șapte practici diferite. La fiecare primărie se cere altceva. Lucrul acesta trebuia abordat în acest act normativ”, consideră urbanistul Alexandru Pânișoară.

Nici nu știu cât de mult s-a corelat acest nou cod al urbanismului cu un alt cod care se află în faza de elaborare – de peste 10 ani -, respectiv Codul Patrimoniului. Se lucrează la acest cod de ani întregi și nu s-a ajuns la o formă finală. Trebuie, totuși, să existe o corelare, o coerență.”

Alexandru Pânișoară

”Codul trebuia elaborat în urma mai multor dezbateri în societate”

În final, președintele ADU a mai declarat că acest Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor a fost elaborat ”neprofesionist” și există riscul ”haosului” la nivel administrativ.

Va fi o încercare de ”asimilare” de lungă durată, avertizează Alexandru Pânișoară, iar corecțiile nu vor putea fi făcute decât în fața instanțelor de judecată.

”Noul Cod al Urbanismului? Lipsit de transparență, făcut pe genunchi, pe repede-înainte, total neprofesionist, din punctul meu de vedere. Codul trebuia elaborat în urma mai multor dezbateri în societate. Trebuiau întrebați cei care fac parte din administrația publică, ei, până la urmă, vor pune în aplicare această lege.

Ne-au trebuit 32 de ani ca să ajungem unde suntem, cât de cât, pe legile care erau… Și încă mai era mult de lucru. Vă dați seama ce înseamnă adoptarea acestui cod? O lege nouă care scoate total din vigoare celelalte legi. Ce haos se va crea? Va fi mult mai mare decât în cazul PUZ-urilor, cu suspendarea… Nu mai știau primăriile când e PUZ-ul suspendat, când e în vigoare etc. Despre asta vorbim.

Cu acest nou cod va trebui să ne obișnuim încetul cu încetul și, mai ales, să ne corectăm cu ajutorul instanțelor de judecată”, mai spune Alexandru Pânișoară, în exclusivitate pentru Gândul.

Principalele reforme din Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor

Reformele noului Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor vizează planificarea echilibrată a dezvoltării teritoriului.

În cadrul proiectului Codului, a fost propusă simplificarea sistemului de strategii și planuri de amenajare a teritoriului și urbanism pentru asigurarea corelării dintre acestea. Totodată, au fost clarificate tipurile de documentații obligatorii și opționale, pornind de la nivel național, regional, județean până la nivel local. Un exemplu în acest sens este propunerea de eliminare a Planului de Amenajare a Teritoriului Regional, care în practică s-a dovedit un instrument foarte puțin utilizat.

De asemenea, s-au adus precizări cu privire la posibilitatea autorizării directe în baza Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ), întărindu-se rolul acestuia, și a fost clarificată relația cu strategiile sectoriale și cu abordarea bazată pe dezvoltare durabilă..

Secțiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) au fost regândite și sistematizate în vederea actualizării acestora la actualul context și la viziunea actuală în ceea ce privește direcțiile de organizare și dezvoltare a teritoriului.

Îmbunătățiri ale reglementărilor privind documentațiile de urbanism

Întrucât s-a identificat în prezent problema valabilității limitate a planurilor urbanistice, prin proiectul Codului a fost introdusă reglementarea pe termen nedefinit a duratei de valabilitate a documentațiilor amenajării teritoriului și a celor de urbanism, acestea fiind valabile până se înlocuiesc cu altele care le modifică sau care le actualizează.

Având în vedere efortul necesar pentru modificarea unui plan urbanistic general, a fost propusă prin proiectul Codului o aborare nouă, care va permite accelerarea proceselor. Astfel, au fost propuse trei proceduri distincte:

• modificare simplificată a documentației, care permite îndreptări de erori materiale, precum necorelări între piese ale documentației sau omisiuni ce nu necesită realizarea unei alte documentații de urbanism de modificare;
• modificarea punctuală, care facilitează realizarea unor proiecte de interes public ce nu se încadrează în reglementările urbanistice în vigoare, dar care nu alterează natura și caracteristicile esențiale ale PUG;
• revizuirea documentației, care permite integrarea unor schimbări cu consecințe limitate pe o anumită zonă, realizată prin intermediul unui plan urbanistic zonal, cu excepția zonelor care au fost definite ca zone ce nu pot fi modificate prin astfel de documentații:
• în vederea promovării digitalizării și colectării de date actualizate, a fost prevăzut în proiectul Codului faptul că toate datele tehnice privind amplasarea, calitatea și capacitatea instalațiilor publice vor fi cuprinse în banca publică de date urbane, care va fi integrată în timp într-o platforma unică de date națională, cu date interoperabile din diferite domenii sectoriale.

A fost introdusă posibilitatea realizării unei documentații de urbanism de tip plan urbanistic general (PUG) pentru toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dintr-o zonă metropolitană, pentru a se corela modul de dezvoltare și a se facilita implementarea de proiecte care deservesc mai multe UAT.

Au fost detaliate condițiile de elaborare a PUZ și a cadrului de reglementare urbanistică a unui PUZ, cu introducerea zonei de reglementare PUZ (care nu se limitează doar la parcela care a generat PUZ) și a zonei de studiu PUZ.

Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) a fost eliminat din categoria documentațiilor de planificare urbană, fiind transformat în  documentație de proiectare urbană și redenumit ca proiect urbanistic de detaliu, care reprezintă o documentație de proiectare urbană, cu caracter tehnic, ce detaliază prevederile definite prin PUZ sau PUG la nivelul parcelei pentru care se elaborează.

Proiectul urbanistic de detaliu nu se mai aprobă prin Hotărâre de Consiliu Local, ci prin dispoziție de primar, păstrându-și caracterul de act administrativ cu caracter normativ raportat la implicațiile acestuia. (Informații detaliate AICI)

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Tribunalul București îi administrează o dublă înfrângere lui Nicușor Dan. Anularea PUZ-urilor Sectoarelor 2 și 4, respinsă de instanță. Avocat: ”E o zi istorică, revenim la normalitate în două sectoare ale Capitalei!”

EXCLUSIV | Nicușor Dan, acuzat că încalcă legea în proiectul ”Drumuri radiale”. Urbanist: ”Voi ataca această licitație!”

EXCLUSIV | Ce se întâmplă cu cei acuzați de abuz în serviciu care produc un prejudiciu sub prag? „Nu ești cinstit dacă furi până în 250.000 de lei”